1000 de umbrelute

Pentru cei care inca nu stiu, ieri umbrela a fost simbolul protestantilor sibieni impotriva proiectului Rosia Montana. Un protest inedit ar spune unii, un protest caruia am decis sa ma altur. 

I'm not a political person, iar patriotismul nu e tocmai punctul meu forte. Nu am afirmat insa ca as fi de acord cu ceea ce se intampla sau ca nu mi-ar pasa. De obicei am nevoie de o motivatie, maybe a little push...  

Am citit destule articole si bloguri pe aceasta tema si, recunosc, nu am inteles sentimentul de mandrie pe care l-au simit multi dintre cei care s-au alaturat protestelor... Asta pana ieri. Am constatat ca Rosia Montana arata diferit din mijlocul multimii. M-am simti mandra, pentru prima data, ca fac parte din aceasta generatie. A fost un sentiment nou si sincer. Nu ma laud, nu judec pe cer care sunt impartiali si nu pretind ca am facut ceva grozav. I just think you had to be there to understand.

"A crede" e un verb puternic, iar eu am un respect deosebit pentru cei care cred cu adevarat in aceasta cauza... sau in oricare alta.  Singurul lucru care ma nemultumeste este faptul ca poporului i-a luat atat de mult timp sa se mobilizeze. Au existat in trecut multe alte situatii si alte lucruri care ar fi putut fi schimbate in bine daca poporul ar fi protestat. Dar stim cu totii cum se spune: "Mai bine mai tarziu decat niciodata". 

Nu o mai lungesc, mai ales ca altii au spus-o mai bine decat mine aici sau aici. 

Sper final, filmuletul care m-a motivat.

Thanks, Andra! ;)